Cînd vei iubi
propria-ţi ură
a sensului tau fără sens,
cînd vei muri
trăindu-ţi clipa
ce nu există ca destin
şi relativ
şi absolut de întuneric,
cînd ai să vezi cu ochii stinşi de
dincolo
de moartea care nu există,
abia atunci
din propriul nihilism
vei
deveni,
un supraom.
Aştept comentarii
RăspundețiȘtergere