Iubire pierdută
Iubirea ta femeie a dispărut de
mult,
din ochii tăi albaștrii
ca cerul sau ca marea,
atunci când mă iubea -
i ca pe un rege
iar eu ca pe regina mea,
acum tu mă privești tăcut de sus,
iar eu nu văd
în ochii tăi iubirea care-a fost
ci doar al ei prezent apus.
Și nu doar asta e durerea mea,
e greu, absurd sau „imposibil”
să cred că voi găsi oricât aș căuta,
iubirea ce-m pierdut
și eu și lumea care sunt
sau care va mai exista.
La fel ca noi o lume toată a pierdut
iubirea
Ca argument al existenței
noastre și al ei,
căci n-am știut sau
am uitat ce e iubirea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu