Filozofia naturii sau filonatura este singura filozofie care poate avea răspuns la oricare între bare indiferent dacă general valabilă sau doar umna științifică, perfectă sau imperfectă, după caz, sau simultamn/dialectică și neconvențională. Cu contrraii care sunt paradox sau perfecte, absurde sau imperfecte, dar și simultan/dialectice și neconvneționale. singura care dă sens religiei ca existență sau „viață dincolo de moarte”, dar și matematicii ca inexistență anostră dincolo de noi.   

 Probabilul și dialectica lui ca raport de probabilități ale existenței/inexistență

 

Există  două variante ale probabilității plecând de la definiția ei clasică, respectiv formula de calcul a probabilității:

Adică exact ceea ce spun și eu în definiția neconvențională dar plecând de la relația generalizată ca natură a oricărui conținut sau corp, etc. Limitat la uman sau știință  formula matematică a existenței oricărei unități,

1 = 01x∞1,

ca expresie limitată proiecție sau virtual de iluzii și umbre al relației generale a naturii oricărui conținut, corp sau entitate/univers, etc. Relația  naturii cu și fără contrarii care „se anulează reciproc, față de formula matematică doar cu contrarii care „se anulează reciproc”. Adică,

@sim/dialj = @nj/ňj/ňj ,

care este de fapt o relație a probabilului simultan/dialectic și neconvențional al conținutului, respectiv apariției și dispariției lui nelimitare. De unde avem probabilul

@nj ≅ ňj/ňj ,

similar formulei matematice. Respectiv, al apariției posibile ca nelimitat mic și „imposibile” ca nelimitat mare. Imposibilă deoarece nu există o inexistență ca zero sau nimic clasic dispariție ci doar o dispariție ca transformare. Având în vedere că din zero sau nimic, ca inexistență, nu poate naște existență. Unde și când  @nj și 1 sunt unități, dimensiuni unice sau simultaneități iar ňj/ňj și 01x∞1 dialecticile probabilului lor specific. Unele ca neconvențional altele  matematice, unele cu contrarii care se și nu „se anulează reciproc” inclusiv umane sau științifice, altele doar matematice doar cu contrarii care „se anulează reciproc”.

Revenim la cele două variante matematice, cea simplă în care într-o urnă sunt cinci bile numerotate cu 1, 2, 3, 4, și 5, iar noi căutăm probabilul sau probabilitatea ca una din ele să fie extrasă. În acest caz bila 1 ca să fie extrasă probabilul ei este, 

1 = 01x∞1,

sau simplificat,

1 = 1/5x1/1/5 = 1/5x5,

unde și când,

01 = 1/5

iar

01 = 1/5

sau în sensul definiției clasice a probabilității raportul dintre nr. de cazuri favorabile apariției și nr. de cazuri posibile sau domeniul de definiție al apariției sau extragerii. Alt fel spus dintre axioma începutului și domeniul ei de definiție, adică 5. Similar și pentru domeniul de definiție sau nr. cazuri posibile ca extragere al celorlalte bile, adică, 

∞1 = 1/1/5 = 5.

Respectând în totalitate formula clasică a probabilității pe care noi o denumim doar probabil al probabilității ca unitate, dimensiune unică sau simultaneitate, etc.

Tot așa pentru celeste bile, adică,

2 = 02x∞2 = 1/5x5,

3 = 03x∞3 = 1/5x5,

4 = 04x∞4 = 1/5x5,

5 = 05x∞5 = 1/5x5,

Unde și când probabilitatea apariției sau existenței fiecărei bile este 1/5 iar a dispariției sau inexistenței, ca să  nu fie scoasă nici una este totalul nr. cazuri posibile sau domeniul de definiție al extragerii ca existență, 5. 

A doua variantă sau probabilitatea multiplă ca probabil multiplu, se referă la un număr de parlamentari aleși de un număr de alegători. Parlamentari ca aleși respectiv a1, a2, a3, a4, a5, care sunt aleși de un număr de persoane, pentru noi 100 ca eșantion, cazuri posibile, tot sau domeniu de definiție. În acest caz fiecare ales are probabilitatea lui care se încadrează în totalul de 100 ca total număr de cazuri posibile sau domeniu de definiție. Din care 10 declară că aleg a1, 20 a2, 25 a3, 30 a4 și 15 a5, condiție în care a1 are ca număr favorabil de alegători raportat la numărul total de alegători un probabil al lui ca a2, 10/100, 20/100, a3, 25/100, a4, 30/100 și a5, 15/100. Similar variantei dialectice lui ca produs între cele două probabilități adică,

a1 = 0a1x∞a1 = 10/100x100/10,

a2 = 0a2x∞a2 = 20/100x100/20,

a3 = 0a3x∞a3 = 25/100x100/25,

a4 = 0a4x∞a4 = 30/100x100/30,

a5 = 0a5x∞a5 = 15/100x100/15.

Adică probabilul alegerii, apariției sau existenței unui ales este după cum urmează,

a1 = 0a1 = 10/100,

a2 = 0a2 = 20/100,

a3 = 0a3 = 25/100,

a4 = 0a4 = 30/100,

a5 = 0a5 = 15/100.

iar al dispariției sau inexistenței lui sigure.

a1 = ∞a1 = 100/10,

a2 = ∞a2 = 100/20,

a3 = ∞a3 = 100/25,

a4 = ∞a4 = 100/30,

a5 = ∞a5 = 100/15.

Una inversul celeilalte, una ca existență cealaltă ca inexistență a ei, sigură, dar unde și când probabilitatea existenței nu este nici o dată, nicăieri, nici unde și nici când, zero sau nimic în sens clasic, ci un infinit mic oricât de mare sau de mic ar fi prin convenție. Condiție în care probabilitatea apariției probabilului este inversul probabilității dispariției lui, ambele respectând în totalitate definiția probabilității clasice dar și neconvneționale ca raport între numărul de cazuri favorabile și numărul de cazuri posibile, tot sau domeniu de definiție, etc.