Unitatea și conținutul ca unitate, simultane și dialectice

Plecând de la formula matematică a nedeterminării,

 

1= 0x∞ ,

 

putem generaliza această formulă transformând-o în alt sau alt fel de formulă neconvențională și simultan/dialectică de secvențe și părți, ca relație a naturii oricărui conținut sau corp. În acest sens să plecăm de la varianta ei determinată prin specificarea naturii sau indicele „j”,  adică,

 

1j = 0jx∞j .

 

În acest context putem observa că unitatea, „1j”, are ca dialectică, prin convenție,  produsul dintre zero și infinit, „0jx∞j”, care generalizat ca relație matematică a naturii poate deveni simultană și dialectică, adică,

 

1j = 0j/∞j .

 

Mergând mai de parte, putem scrie relația respectivă ca simultaneitate/dialectică și neconvențională de secvențe și părți a unității simultan și dialectică (simultan/dialectică) 1sim/dial, adică,

 

1jsim/dial ≅ 1j/0j/∞j .

 

Unde și când unitatea „1j” este unitate, dimeniune unică sau simultaneitate, etc., iar „0j/∞j”, este dialectica unității respective sau a unității simultan și dialectică „1jsim/dial” , după caz. Devine dialectică a unității simultane și dialectice în clipa/moment în care depășește convenționalul ei, al unui conținut sau corp, etc. Respectiv simultaneitatea nu mai poate fi comparată sau raportată ca unitatea sau simultaneitate etc., cu repere, situații sau sisteme de referință.

 

Nu pentru că nu există ci doar pentru că acel convențional al lor nu mai poate cuprinde, cunoaște sau defini, reperele, situațiile sau sistemele de referință respective.

 

Toate aceste înțelegeri ca semnificație sunt cu referire strictă doar la matematică sau știință în general, după caz.

 

Dincolo de matematică, uman sau umanoid, este înțelegerea ca semnificație generală a naturii oricărui conținut sau corp, simultane și dialectice de secvențe ți părți ca relație  a naturii, respectiv,

 

@jsim/dial ≅ @j/0j/∞j .

 

În acest context trebuie să înțelegem că dialectica unității matematice nu este doar un zero și infinit, „0jx∞j”, ci o sumă de variante de la 1 la n  a lui „0jx∞j”, adică,

 

1jsim/dial ≅ .

 

Unde și când, , în limitele matematice este de fapt mulțimea variantelor lui de zero cu infiniturile lor, care sunt și ele infinite sau chiar nelimitate după caz. Respectiv, „0jx∞j”, devine,

 

01jx∞1j, 02jx∞2j, ... 0kjx∞kj ,

 

desigur infinite sau nelimitate după caz.

 

Aceasta este dialectica unității matematice ca proiecție a dialecticii oricărui conținut al naturii de secvențe și părți, indiferent de mulțimea numerelor lui zero și infinit specifice unității respective. Mulțimi, naturale, ca multipli sau diviziuni, întregi, raționale, iraționale, reale sau complexe, etc.

 

Înțelegere ca semnificație este valabilă și în cazul generalizării formulei matematice ca relație a naturii oricărui conținut sau corp, etc. Indiferent de situație, natură sau organizare.